Principalele modificari aduse de legea 16/2017
Noua Lege incepe sa-si produca efectele la 20 mai 2017. data la care vechea legislatie in domeniu va fi abrogata. Legea 16/2017 vine cu cateva definiri clare ale termenilor juridici specifici detasarii transnationale, dar … in acelasi timp, arunca o si mai adanca ceata pe aspectele fiscale ale detasarii transfrontaliere.
Detalii:
- Definitii:
a) stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;
b) salariat detaşat pe teritoriul României – salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, care în mod normal lucrează într-un alt stat decât România, dar care este trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul României, atunci când angajatorul ia una dintre măsurile prevăzute la art. 5 alin. (1);
c) salariat detaşat de pe teritoriul României – salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul României, care în mod normal lucrează în România, dar care este trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, atunci când angajatorul ia una dintre măsurile prevăzute la art. 5 alin. (2);
d) detaşare transnaţională – situaţia în care o întreprindere stabilită într-un stat membru sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul altui stat membru salariaţi cu care are stabilite raporturi de muncă, în situaţiile reglementate de art. 5;
e) salariul minim aplicabil pe teritoriul României pentru salariatul detaşat pe teritoriul României este cel prevăzut de legislaţia română şi/sau contractul colectiv de muncă încheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsă la întreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale;
f) salariul minim aplicabil pe teritoriul unui stat membru sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, pentru salariatul detaşat de pe teritoriul României este cel definit de legislaţia şi/ori practica statului membru, altul decât România, sau Confederaţiei Elveţiene, pe teritoriul căruia/căreia este detaşat salariatul;
g) cheltuieli generate de detaşare – orice cheltuieli cu transportul, cazarea şi masa, efectuate în scopul detaşării;
h) indemnizaţie specifică detaşării transnaţionale ? indemnizaţia destinată să asigure protecţia socială a salariaţilor acordată în vederea compensării inconvenientelor cauzate de detaşare, care constau în îndepărtarea salariatului de mediul său obişnuit;
i) autoritate competentă – o autoritate sau un organism desemnat de un stat membru sau de Confederaţia Elveţiană să îndeplinească funcţii şi atribuţii cu privire la aplicarea legislaţiei naţionale referitoare la detaşarea transnaţională a salariaţilor în cadrul prestării de servicii;
j) autoritate solicitantă – autoritatea competentă dintr-un stat membru care transmite o cerere de asistenţă, de informare, de notificare sau de recuperare a unei sume provenite din sancţiuni financiare administrative, astfel cum este prevăzută la art. 29 – 46;
k) autoritate solicitată – autoritatea competentă dintr-un stat membru căreia îi este adresată o cerere de asistenţă, de informare, de notificare sau de recuperare a unei sume provenite din sancţiuni financiare administrative, astfel cum este prevăzută la art. 29 – 46;
l) stat membru gazdă – statul membru sau Confederaţia Elveţiană pe teritoriul căruia este detaşat un salariat în cadrul unei prestări de servicii transnaţionale, de către o întreprindere stabilită pe teritoriul altui stat membru;
m) stat membru de stabilire – statul membru sau Confederaţia Elveţiană în care este stabilită întreprinderea care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul altui stat membru salariaţi cu care are stabilite raporturi de muncă;
n) sistemul de informare al pieţei interne – instrumentul electronic furnizat de Comisia Europeană pentru a facilita cooperarea administrativă dintre autorităţile competente ale statelor membre şi dintre autorităţile competente ale statelor membre şi Comisia Europeană, definit în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne şi de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”), denumit în continuare Sistemul IMI;
o) sancţiune financiară administrativă – orice sancţiune pecuniară, inclusiv taxe şi suprataxe aplicate unei întreprinderi prevăzute la art. 3 lit. b), conform actelor normative şi procedurilor statului membru, altul decât România pe teritoriul căruia se desfăşoară activitatea, de către autorităţile competente din alte state membre sau confirmate de către organisme administrative ori judiciare sau, după caz, care decurg din hotărâri ale instanţelor competente şi care sunt legate de nerespectarea prevederilor Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii ori ale Directivei 2014/67/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei nr. 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne („Regulamentul IMI”);
p) lanţ de subcontractare – relaţia contractuală civilă între o entitate juridică denumită contractant şi o entitate juridică denumită subcontractant, între care există raporturi juridice directe privind prestarea unor servicii;
q) întreprindere – orice formă de organizare a unei activităţi economice, autorizată, potrivit legislaţiei în vigoare în statul membru de stabilire, să desfăşoare activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, în scopul obţinerii de venituri în condiţii de concurenţă;
r) grup de întreprinderi – două sau mai multe întreprinderi recunoscute ca fiind afiliate, potrivit alin. (4);
s) întreprindere utilizatoare – orice persoană fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căreia munceşte temporar un salariat;
ş) fişa de ţară – chestionar standard, publicat pe site-ul Comisiei Europene, conţinând informaţii cu privire la regulile naţionale specifice fiecărui stat membru cu privire la detaşarea transnaţională a salariaţilor;
t) lucrări de montaj iniţial şi/sau de primă instalare a unui bun – procedura de lucru prin care un bun este instalat şi pus în funcţiune;
ţ) cooperare administrativă – activitatea în colaborare a autorităţilor competente ale statelor membre sau a autorităţilor competente ale statelor membre şi a Comisiei Europene, prin schimbul şi prelucrarea de informaţii, inclusiv prin notificări şi alerte ori prin furnizarea de asistenţă reciprocă, inclusiv pentru rezolvarea problemelor, în scopul unei mai bune aplicări a dreptului Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2012;
u) instrumentul uniform de recuperare – formular standard utilizat în cadrul Sistemului IMI pentru formularea şi transmiterea unei cereri de recuperare a unei sume provenite din sancţiuni financiare administrative de către autoritatea solicitantă a unui stat membru, în conformitate cu prevederile art. 29 – 46;
v) instrumentul uniform de comunicare – formular standard utilizat în cadrul Sistemului IMI pentru formularea şi transmiterea unei cereri de comunicare a unei sancţiuni financiare administrative de către autoritatea solicitantă a unui stat membru, în conformitate cu prevederile art. 29 – 46;
w) coordonator naţional IMI – autoritatea desemnată de un stat membru pentru a îndeplini sarcinile de sprijin necesare pentru funcţionarea eficientă a Sistemului IMI în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.024/2012.
2. Salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază de conditiile de munca generale specifice pietei muncii din statul in care au fost detasati , respectiv:
a) durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;
b) durata minimă a concediilor anuale plătite;
c) salariul minim definit potrivit art. 2 alin. (1) lit. f), inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
d) condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor de către agenţii de muncă temporară;
e) sănătatea şi securitatea în muncă;
f) măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri;
g) egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.
3. Reglementarile de mai sus nu se aplica in cazul prestarilor de servicii sferente montajului unui bun achizitionat sau primei instalari a unui bun achizitionat 9 cu exceptia constructiilor)
4. Cooperarea intracomunitara, la nivel institutional se realizeaza (pentru partea romana) de Inspectia Teritoriala a Muncii si /sau ANAF .
5. Firmele ce detaseaza angajati pe teritoriul Romaniei, au obligatia de a anunta ITM prezenta acestora pe teritoriul national, cu 5 zile anterior inceperii detasarii ( cel mai tarziu cu o zi inainte ): ” o declaraţie în limba română privind detaşarea salariaţilor proprii, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, care să conţină informaţiile relevante necesare pentru a permite controale faptice la locul de muncă”*
Diurna este sau nu inclusa in „salariul minim aplicabil”?!
Concret: Angajatii vor fi detasati sau delegati , conform legislatiei muncii nationale ?! Vor avea dreptul la diurna sau la indemnizatie de detasare?! Diurna intra sau nu in „salariul minim aplicabil” ? Nici macar normele metodologice nu vin cu aceste clarificari, lasa in continuare loc la interpretari, atat pentru angajator dar … mai ales, pentru cei ce vor efectua controalele. ( Art 11 :Orice indemnizaţie specifică detaşării transnaţionale este considerată parte a salariului minim, în măsura în care nu este acordată cu titlu de rambursare a cheltuielilor generate de detaşare, respectiv cheltuielile de transport, cazare şi masă.)
Strict logic, desi denumirea institutiei la nivel european este „detasare transnationala”, la nivel national ne aflam in prezenta DELEGARII:
Art. 43 Codul muncii: Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă..
Acelasi Cod al Muncii, „defineste” indirect diurna (indemnizatia de delegare) :
Art 44 (2) Codul muncii: Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Ceea ce inseamna ca , partial cel putin, diurna poate fi considerata ca facand parte din „salariul minim aplicabil”. Nu si cheltuielile „de masa”. Cine stabileste ce procent din diurna reprezinta cheltuieli pentru masa si ce procent cheltuieli de compensare a delegarii ?!?!? Iarasi interpretabil…
*normele metodologice introduc termenul de 5 zile
Alaturat pot fi gasite textele integrale ale celor doua reglementari: legea si normele metodologice
Mihaela Tudorancea